OBIECTIVELE ECONOMICE PENTRU ANUL 2003

În zilele de 9-10 decembrie, anul trecut, C.C. al P.C. Chinez împreună cu Consiliul de Stat au organizat la Beijing o conferinţă de lucru, la nivel central, consacrată dezbaterii problemelor de ordin economic. Secretarul general al P.C. Chinez de atunci, Hu Jintao, a rostit o cuvântare în cadrul conferinţei, în care a analizat situaţia internă şi internaţională şi a propus traducerea hotărâtă în practică a sarcinilor privind economia, aşa cum au fost ele formulate de cel de-al XVI-lea Congres al P.C. Chinez, din noiembrie, anul trecut. El a scos, totodată, în relief directivele generale de dezvoltare economică pentru anul 2003. Premierul Zhu Rongji a prezentat, la rândul său, un plan general al activităţii economice pentru anul 2003.
În cadrul conferinţei a fost subliniată ideea că situaţia internaţională actuală se caracterizează prin schimbări pe cât de complexe, pe atât de profunde. Procese ca multipolarizarea şi globalizarea economică progresează pe un drum destul de sinuos. Tendinţa spre relaxare şi stabilitate în ansamblul situaţiei internaţionale rămâne neschimbată, iar tensiunile inter-regionale şi frământările de tot felul par să continue. În ciuda unor semne de redresare, economia mondială continuă să se confrunte cu serioase probleme.
Conferinţa a chemat toate sectoarele economice să ţină seama şi de conjunctura favorabilă atunci când evaluează cu minuţiozitate condiţiile nefavorabile şi să întreprindă tot ce consideră necesar pentru menţinerea situaţiei economice favorabile, existentă în acest moment în dezvoltarea economică a ţării.
Conferinţa a considerat situaţia generală a dezvoltării economice ca fiind bună, apreciind că economia naţională s-a dezvoltat permanent şi în ritm alert. S-a anticipat că obiectivele majore ale dezvoltării economice şi sociale pentru anul în curs vor fi îndeplinite. Astfel, PIB-ul este estimat pentru anul 2003 la zece  miliarde yuani, ceea ce va conduce la dezvoltarea economică a ţării la un nivel şi mai ridicat. Conferinţa a apreciat această situaţie ca reprezentând o realizare de importanţă majoră, cu atât mai mult, cu cât ea are loc într-un moment de depresie a economiei mondiale.
Conferinţa a subliniat că activitatea economică din anul 2003 va avea o importanţă crucială pentru traducerea în practică a liniilor directoare şi a sarcinilor trasate de cel de-al XVI-lea Congres al P.C. Chinez. Această conferinţă a chemat la aplicarea unor măsuri ferme menite să rezolve dificultăţile şi problemele ivite în urma schimbărilor care au avut loc în situaţia internă şi internaţională, ghidându-ne permanent după teoria Deng Xiaoping şi gândirea importantă a „Celor trei reprezentări“.
Orientarea generală a activităţii economice în anul 2003 pune accentul pe aderarea la principiul creşterii cererii interne şi pe continuarea aplicării unei politici fiscale active şi a unei politici monetare prudente. Ea cheamă la intensificarea eforturilor pentru dezvoltarea rapidă şi sănătoasă a economiei naţionale, prin adâncirea reformei, deschiderea tot mai largă către exterior, restructurarea strategiei economice, accelerarea dezvoltării agriculturii şi a economiei rurale şi a reorientării politicii de industrializare. Toate acestea au în vedere, conform cu linia de orientare generală, integrarea ratei de creştere cu structura economiei, cu calitatea şi eficienţa ei.
Linia generală subliniază totodată necesitatea tratării cu toată răspunderea a raportului dintre reformă, dezvoltare şi stabilitate. În scopul îmbunătăţirii nivelului de trai şi a menţinerii stabilităţii sociale, va fi îmbunătăţită activitatea în domeniul angajării forţei de muncă şi al reconversiei profesionale şi va fi perfecţionat sistemul asigurărilor sociale.
În spiritul menţinerii creşterii economice continue şi îmbunătăţirii structurii economiei socialiste de piaţă, în conformitate cu linia directoare generală pentru anul 2003, conferinţa a formulat următoarele sarcini:
- Creşterea cererii interne şi continuarea politicii fiscale active şi a politicii monetare prudente. Principiul director de prim ordin al activităţii economice pentru anul în curs îl constituie dezvoltarea. China se bucură de o piaţă internă cu un potenţial extrem de ridicat, care oferă premizele dezvoltării economice. Aceasta reprezintă un avantaj, s-a subliniat în dezbaterile din cadrul conferinţei, care va trebui valorificat în cel mai înalt grad, în scopul făuririi unei societăţi cu un nivel mediu de dezvoltare şi al avântului mişcării de modernizare. De aceea, cererea internă urmează să fie încurajată şi mai mult în cursul anului 2003. În acelaşi timp, guvernul va continua aplicarea politicii fiscale active şi va spori considerabil volumul titlurilor de trezorerie, în scopul promovării dezvoltării economice.
Se va acorda o atenţie aparte perfecţionării modului de utilizare eficientă a fondurilor rezultate din emisiunea de titluri, prin reabilitarea şi optimizarea structurii şi priorităţii acordate acestor practici. Fondurile vor fi dirijate către obiectivele majore de construcţii şi către zonele rurale, în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă din mediul rural, a condiţiilor de producţie şi a creşterii veniturilor populaţiei de la sate. Fondurile urmează, de asemenea, să fie folosite pentru promovarea cu consecvenţă a modernizării tehnologice şi creşterea dotării tehnice a întreprinderilor, pentru a asigura în acest fel, continuarea unei dezvoltări economice susţinute. În plus, vom acorda prioritate zonelor centrale şi de vest ale ţării, în mod expres zonelor vestice, în scopul creării condiţiilor favorabile creşterii ritmului de dezvoltare a acestor regiuni. Totodată, vor beneficia de prioritate în alocarea de fonduri, programele de conservare a mediului, în vederea promovării unei dezvoltări susţinute.
Conferinţa a pus un accent deosebit pe calitatea proiectelor de construcţii în care s-au investit fonduri însemnate, precum şi pe utilizarea judicioasă a acestor fonduri. Creşterea trebuie să stea în strânsă legătură cu creşterea numărului locurilor de muncă, cu îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi stimularea consumului, oferind astfel un câmp larg de acţiune rolului stimulator al investiţiilor şi totodată al consumului. Capitalurile private trebuie să fie stimulate şi orientate către ramurile industriale şi obiectivele susţinute de stat şi descurajate proiectele de construcţii inutile şi de slabă calitate. Lărgirea surselor de venituri şi reducerea cheltuielilor inutile constituie una din sarcinile majore prevăzute pentru anul 2003, odată cu aplicarea în continuare a unei politici monetare prudente. Va fi acordată, din nou, importanţa cuvenită rolului laturii financiare în sprijinirea creşterii economice. Oferta de fonduri va creşte în mod corespunzător şi vor fi întreprinse măsurile care să reglementeze şi să dirijeze dezvoltarea sectoarelor bancare, de garanţii şi de asigurare.
- Accelerarea restructurării economiei în vederea îmbunătăţirii calităţii şi eficienţei creşterii economice. În cadrul conferinţei a fost scos în evidenţă faptul că restructurarea economică constituie o sarcină pe termen lung şi de importanţă strategică. Orientarea şi prioritatea restructurării trebuie să stea în strânsă corelaţie cu noua tendinţă manifestată în economia mondială, cu dezvoltarea ştiinţei şi tehnologiei şi cu realităţile dezvoltării economice din China. Restructurarea economică trebuie să se fundamenteze pe progresul ştiinţei şi tehnicii şi să ţină seama de legile generale ale economiei. Conferinţa a lansat o chemare forurilor de conducere de la toate nivelele de a reorienta activităţile către îndrumare, reglementare, control şi asistenţă şi de a forma în cel mai scurt timp un nou mecanism de restructurare care să fie adaptat cerinţelor dezvoltării economiei de piaţă.
În restructurarea industriei, poziţia agriculturii ca bază a economiei naţionale poate să rămână aceeaşi. Distribuţia ei pe regiuni va trebui să ţină seama de cerinţa de dezvoltare a producţiei produselor agricole de bază, astfel încât să fie garantată în mod judicios calitatea şi siguranţa producţiei agricole. Procesul urbanizării va fi accelerat, creându-se astfel mai multe oportunităţi pentru ocuparea forţei de muncă provenită din zona rurală şi mai multe surse de creştere a veniturilor populaţiei. Conferinţa a punctat, de asemenea, nevoia de a alege o nouă cale a industrializării care să garanteze îmbunătăţirea structurii industriale. Trebuie să multiplicăm eforturile care să conducă la dezvoltarea industriei tehnicilor de vârf, la transformarea şi retehnologizarea ramurilor industriale de tradiţie şi la accelerarea dezvoltării industriilor care folosesc intensiv forţă de muncă şi care pot veni astfel în sprijinul creşterii locurilor de muncă. Vechile baze industriale vor primi sprijinul necesar pentru accelerarea procesului lor de reabilitare şi modernizare. Sectorul serviciilor va fi sprijinit în eforturile sale de dezvoltare, în scopul echilibrării locului pe care trebuie să-l ocupe în ansamblul economiei naţionale. Odată cu accelerarea dezvoltării noilor ramuri ale economiei, va trebui să acordăm o atenţie sporită distribuirii raţionale pe regiuni a economiei şi să promovăm dezvoltarea regiunilor vestice ale ţării.
- Să continuăm reforma şi să multiplicăm eforturile capabile să dea un nou impuls dezvoltării. Reforma sistemului economic şi reformele din celelalte sectoare trebuie propulsate cu toată hotărârea, s-a subliniat în cadrul lucrărilor conferinţei. Sistemul economic de bază şi sistemul proprietăţii publice care deţin rolul precumpănitor, împreună cu celelalte forme de proprietate care se dezvoltă concomitent, trebuie să fie sprijinite şi îmbunătăţite. Odată cu consolidarea şi dezvoltarea sistemului proprietăţii publice, urmează ca prin eforturi susţinute să stimulăm, să sprijinim şi să orientăm şi dezvoltarea economiei private. În cadrul conferinţei s-a subliniat că în cursul anului 2003, reforma se va concentra pe reforma a patru sisteme (sistemul întreprinderilor de stat şi al bunurilor patrimoniale din subordinea statului, sistemul economiei rurale, sistemul fiscal şi sistemul administrativ). Infrastructurile şi activităţile ilegale care perturbă piaţa şi ordinea economică vor fi în mod sever eliminate, odată cu statornicirea sistemului legalităţii şi încrederii, care să conducă la crearea unui climat sănătos de piaţă. Vor fi multiplicate eforturile pentru diversificarea exporturilor, pentru îmbunătăţirea compoziţiei lor, va fi încurajată şi sprijinită dezvoltarea exporturilor şi va fi îmbunătăţită calitatea utilizării capitalurilor străine.
- Asigurarea locurilor de muncă şi asistenţa socială în scopul îmbunătăţirii nivelului de trai. În cadrul conferinţei a fost subliniată importanţa creşterii veniturilor populaţiei şi a calităţii vieţii, ca obiective fundamentale în edificarea unei societăţi cu nivel de viaţă ridicat în toate palierele sociale. Conferinţa a lansat o chemare organizaţiilor de partid şi forurilor de conducere de la toate nivelele să depună toate eforturile pentru a crea mai multe locuri de muncă, odată cu dezvoltarea economică, încurajând oamenii să iniţieze o afacere pe cont propriu sau să-şi găsească, prin toate mijloacele care le stau la dispoziţie, un loc de muncă. În acelaşi timp, autorităţile ar putea să desfăşoare o activitate profitabilă prin accelerarea organizării unui sistem de asistenţă socială şi sporirea fondurilor alocate programelor de reducere a sărăciei.
În timpul desfăşurării lucrărilor conferinţei a fost subliniată, pe lângă nevoia planificării şi a eficienţei economice, atenţia deosebită care trebuie acordată, în cursul anului 2003, în cadrul activităţii economice, menţinerea continuităţii politicilor macro-economice şi rezolvarea problemelor din activităţile de ordin social şi economic.



PROGRESUL ECONOMIEI NAŢIONALE A CHINEI ÎN DATE STATISTICE
Guo Xin

Economia Chinei şi-a menţinut un ritm de creştere constant şi sănătos în primele luni ale anului 2002, a anunţat Qiu Xiaohua, Director Adjunct al Oficiului Naţional de Statistică la 15 iulie 2002.
Produsul intern brut (PIB) a totalizat peste 44,55 mii de miliarde de yuani, cu o rată medie anuală de 7,8%, a afirmat dl. Qiu.
Dl. Qiu a apreciat că aceste realizări se datorează consecvenţei cu care statul a aplicat o politică fiscală de încurajare a investiţiilor, prudenţei în politica monetară care a contribuit la creşterea cererii pe piaţa internă, precum şi eforturilor neîntrerupte de dezvoltare a comerţului exterior, de aplicare hotărâtă a unor măsuri de reorganizare şi de stabilizare a pieţii. „Toţi indicatorii sunt mai buni decât ne aşteptam, iar economia naţională în ansamblul ei continuă să evolueze ascendent.“

Cele opt caracteristici
Dl. Qiu Xiaohua a identificat opt caracteristici majore ale economiei chineze din perioada ianuarie-iunie 2002.
– Economia naţională, în ansamblu, şi-a menţinut ritmul de creştere constant şi sănătos.
– Măsurile de reorganizare au stimulat creşterea producţiei agricole. Zonele în care au fost semănate soiuri ameliorate de cereale şi plante oleaginoase au crescut cu 16% şi respectiv 16,7%.
– Ritmul de dezvoltare a industriei s-a accelerat. Numărul întreprinderilor de stat şi a grupurilor industriale de stat a crescut cu 10%, numărul întreprinderilor colective a sporit cu 8,3%, întreprinderile mixte pe acţiuni cu 13%, iar întreprinderile cu capital străin cu 12,2%. Sectoarele de telecomunicaţii şi cele producătoare de echipament de transport au înregistrat ritmurile cele mai scăzute, în vreme ce investiţiile şi produsele de export au cunoscut ritmuri rapide de creştere.
– Investiţiile în bunuri imobiliare s-au apropiat de 1,45 mii de miliarde yuani, ceea ce reprezintă o creştere anuală de 21,5%.
– Piaţa internă s-a menţinut stabilă, iar preţurile pe această piaţă au fost scăzute. Datorită unei mai mari încrederi a consumatorilor şi creşterii veniturilor locuitorilor de la oraşe şi sate, piaţa de consum a evoluat sănătos şi în continuă creştere. Totalul vânzărilor cu amănuntul la bunurile de consum, a fost de 1,95 mii de miliarde yuani, cu o creştere anuală de 8,6%.
– Comerţul exterior a înregistrat o creştere spectaculoasă, iar utilizarea de capital străin a crescut considerabil. Volumul total de import-export a fost de 270,7 miliarde dolari SUA, cu o creştere anuală de 12,3%. Din această cifră, exporturile au însumat 142,1 miliarde dolari SUA, iar importurile 128,7 miliarde dolari SUA, balanţa comercială înregistrând astfel un excedent favorabil, de 13,4 miliarde dolari SUA. Investiţiile străine directe (FDI) au crescut la 44 miliarde de dolari SUA, iar investiţiile străine directe utilizate s-au ridicat la 24,6 miliarde dolari. Dată fiind această situaţie, rezervele valutare ale ţării au continuat să crească, atingând cifra de 242,8 miliarde dolari SUA la sfârşitul lunii iunie 2002, cu 30,6 miliarde dolari SUA mai mult decât în ianuarie 2002. Rata de schimb a yuanului a rămas stabilă.
– Performanţele economice ale întreprinderilor industriale s-au îmbunătăţit treptat. Datorită dezvoltării rapide a economiei, precum şi creşterii preţului petrolului, tendinţa de scădere s-a redresat. În perioada ianuarie-mai 2002, profiturile acumulate în sectorul industrial au fost de 175 miliarde yuani, cu 2,8% mai mult. Totodată, a scăzut rata pierderilor înregistrate de întreprinderi. În primele luni ale anului 2002, s-a înregistrat o creştere de 9,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce înseamnă o scădere de 4,5 procente faţă de primele trei luni ale anului 2002.
– Veniturile locuitorilor din oraşe şi sate a crescut într-un ritm rapid. Venitul mediu pe cap de locuitor a atins la oraşe cifra de 3.942 yuani, cu 17,5% mai mult faţă de anul trecut, după ce preţurile au fost liberalizate. Venitul mediu al locuitorilor satelor a atins 1.123 yuani, înregistrând o creştere de 5,9%. La sfârşitul lunii iunie, totalul economiilor populaţiei de la oraşe şi sate depăşea cifra de 8,17 mii de miliarde de yuani.

Probleme care trebuie
să ne preocupe
La o conferinţă de presă, dl. Qiu a comentat o serie de probleme care trebuie să stea în centrul atenţiei.
Motivele care au susţinut rezultatele încurajatoare.
Este adevărat că economia Chinei a obţinut rezultate mai bune decât se aştepta. Acest fapt s-a datorat, în principal, politicii eficiente, muncii pline de abnegaţie şi integrării Chinei în economia mondială.
China a aplicat o politică fiscală de încurajare a investiţiilor şi o politică monetară prudentă vreme de mai mulţi ani, în vederea creşterii cererii interne. Ea a utilizat, de asemenea, cu o mare flexibilitate, pârghiile economice în vederea supravegherii creşterii economice. Aceste măsuri au jucat un rol pozitiv în menţinerea unui ritm constant de creştere şi constituie o solidă temelie pentru obţinerea unor realizări şi mai strălucite în viitor.
Încă de la începutul anului 2002, microeconomia a folosit toate oportunităţile create de creşterea rapidă a investiţiilor în sectorul privat, creşterea încrederii consumatorilor, precum şi de creşterea încrederii întreprinzătorilor în viitorul afacerilor lor.
În plus, aderarea Chinei la OMC a început să-şi arate efectele pozitive în domeniul dezvoltării. Un element indispensabil a fost creşterea cererii externe care a contribuit în mod considerabil la creşterea susţinută şi accelerată a comerţului exterior al Chinei. Exporturile Chinei, precum şi investiţiile străine utilizate în mod real au sporit cu 14,1% şi respectiv 18,7%, în prima jumătate a anului 2002. Caracteristica cea mai importantă a dezvoltării economice a Chinei în anul 2002 a fost că aceasta a resimţit efectele pozitive atât din interiorul ţării, cât şi din afara ei. Economia Chinei şi economia mondială se dezvoltă în acelaşi timp, cu avantaje pentru ambele economii.

Credibilitatea datelor statistice furnizate de China
La fel ca şi economia Chinei, datele statistice nu beneficiază totdeauna de încrederea acordată statisticilor furnizate de ţările dezvoltate. Dar, privind obiectiv situaţia economică generală a ţării, se poate considera că datele statistice generale oferite de China sunt demne de încredere.
De exemplu, unii afirmă că pentru sectorul energiei şi transportului statisticile generale nu concordă cu cele oferite de diferite localităţi. Oferim, spre exemplificare, câteva cifre. Economia Chinei a înregistrat o creştere de 33,9% în 2001 faţă de anul 1997, ceea ce înseamnă un ritm mediu de creştere de 7,6%. În aceeaşi perioadă, investiţiile în mijloace fixe au crescut în China cu 47,9%, vânzările cu amănuntul la bunurile de consum cu 37,7%, exporturile cu 45,6%, iar importurile cu 71,1%. Cererea a fost coordonată cu dezvoltarea economică.
Între anii 1997-2001, venitul locuitorilor de la oraşe a crescut cu 33,5%, iar cel al sătenilor cu 15,2%. Veniturile din impozite au sporit cu 89,2%, beneficiile întreprinderilor cu 220%, iar economiile populaţiei cu 59,4%. Aceste cifre, cu excepţia creşterii venitului locuitorilor de la sate, sunt în concordanţă cu creşterea economiei.
Din perspectiva investiţiilor, în această perioadă producţia de energie electrică a crescut cu 30,2%, transportul de persoane şi mărfuri cu 30,8% şi respectiv cu 24%, iar finanţarea cu 14% anual. Îndoielile apărute pe plan internaţional în urmă cu câţiva ani, în ceea ce priveşte credibilitatea statisticilor chineze referitoare la creşterea economică a ţării sunt, prin urmare, nefondate.

Credibilitatea statisticilor chineze are la bază mai mulţi factori
În primul rând, abordarea ştiinţifică. Metodele statistice aplicate în China, sistemele şi tehnicile de calcul sunt apropiate de cele utilizate în ţările dezvoltate. Acest lucru a fost susţinut cu fermitate de Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca de Dezvoltare a Asiei. Aceste organisme au afirmat că datele statistice furnizate de China sunt printre cele mai credibile din ţările în curs de dezvoltare.
În al doilea rând, sistemul juridic. În China, în ultimii ani, a fost aplicată cu stricteţe Legea datelor statistice, s-a creat o linie telefonică de semnalare a raportărilor inexacte, iar activităţile care încalcă legea sunt depistate şi aspru pedepsite printr-o supraveghere strictă din partea statului. În China, unele încălcări grave ale legii, trecute sub tăcere, cum au fost scandalurile evidenţelor contabile din SUA, nu pot fi evitate. Dar odată descoperite, cu certitudine vor fi anchetate şi cei vinovaţi vor fi aspru pedepsiţi.
În al treilea rând, etica profesională. Încurajăm căutarea adevărului în fapte şi promovăm reţinerea de la falsificarea datelor. Educaţia recentă în această direcţie şi-a dat roadele. Etica şi competenţa profesională a peste 2 milioane de specialişti în statistică, câţi lucrează în întreaga ţară, sunt la nivelul standardelor cerute.
În al patrulea rând, supravegherea din partea publicului larg. Toate categoriile de populaţie din China sunt invitate să-şi exercite controlul asupra datelor statistice. În prima parte a anului 2002, China a adoptat în mod oficial sistemul sinergetic de date iniţiat de FMI pentru a asigura obţinerea şi publicarea de date statistice corecte, în mod deschis şi transparent. Efectuarea de corecţii statistice este un lucru normal şi în conformitate cu practicile internaţionale. De exemplu, cifra pentru ritmul de creştere economică a SUA pentru primul trimestru al anului 2002 a fost revizuită de două ori, iniţial cifra anunţată fiind de 5,8%, apoi 5,6% şi în final 6,1%. În China nu este nevoie de revizuiri succesive. Pentru statisticile anuale avem în general o cifră iniţială estimată, apoi cifra iniţială şi apoi cifra revizuită. Dacă cifra din Anuarul statistic este revizuită, aceasta se datorează metodelor şi sistemelor statistice, precum şi normelor de clasificare şi triere.
De aceea, datele statistice oferite de China sunt demne de încredere.

Cererea pe piaţă
şi stoparea inflaţiei
Este adevărat că în China preţurile mărfurilor sunt scăzute. Aceasta reprezintă un avantaj pentru consumatori, dar producătorii sunt nemulţumiţi, întrucât scăderea preţurilor înseamnă reducerea substanţială a profiturilor lor, care în primul trimestru al anului 2002, a fost de 9,1%.
Există o serie de motive speciale pentru diminuarea preţurilor.
De la admiterea sa în OMC în anul 2001, China a redus tarifele vamale şi a permis investiţiile străine în mai multe sectoare. Produsele străine cu preţuri mai mici au început să-şi exercite influenţa asupra pieţei interne. Statisticile arată că preţurile produselor străine de pe piaţa Chinei sunt cu 20% mai mici decât produsele chinezeşti de acelaşi fel. Acest fapt a condus în mod inevitabil la scăderea preţurilor.
În anul 2002, China a accelerat introducerea mecanismului de piaţă pentru a pune capăt existenţei monopolurilor. Prin aceasta se vor ţine în frâu creşterile iraţionale ale preţurilor. Preţurile pentru servicii au crescut numai cu 2,4% în primele 6 luni ale anului 2002, pentru ultimii ani fiind un adevărat record în ce priveşte ritmul de diminuare a preţurilor. Utilizarea tehnologiei avansate a condus la reducerea costurilor de producţie şi a avut efecte asupra pieţei de consum. De exemplu, un telefon mobil costa la începutul anului 2002 peste 2000 de yuani. În iunie 2002, preţul lui scăzuse cu 40%. Aceste modificări rapide au jucat un rol uriaş în reducerea preţurilor.
Eforturile guvernului de a reglementa cererea pe piaţă au ţinut în frâu, de asemenea, creşterile aleatorii ale preţurilor. O scădere cu 0,8% a indicelui preţurilor de consum, în primele 6 luni ale anului 2002, a reflectat în mod obiectiv influenţa unor noi factori asupra preţurilor curente de consum. După părerea noastră, a fost mai mult o demonstraţie privind o relaţie mai liberă între cerere şi ofertă, decât o stopare a inflaţiei.
Pe de altă parte, tendinţa de scădere a luat un nou curs. Rata de diminuare a indicelui preţului de consum a scăzut de la nivelul de 1,3%, înregistrat o perioadă, la 0,8%, înregistrat în luna iunie, 2002. Preţurile de desfacere pe piaţă au scăzut cu 4,1% în primul trimestru al anului trecut, şi cu 2,7%, în al doilea trimestru al aceluiaşi an. Preţurile de achiziţie la energie, materii prime şi electricitate au scăzut cu 3,1% în cel de-al doilea trimestru al anului 2002 faţă de 4,7%, cât a fost în primul trimestru 2002.

Ocuparea forţei de muncă
Numărul lucrătorilor trimişi în şomaj s-a redus în mod considerabil, dar numărul total al celor care nu au un loc de muncă rămâne, în continuare, apreciabil. Muncitorii trimişi în şomaj din întreprinderile de stat a totalizat 4,64 milioane la sfârşitul lunii iunie 2002, cu 510.000 mai puţin decât la începutul aceluiaşi an. Acest fapt sugerează că, într-o oarecare măsură, situaţia ocupării forţei de muncă s-a îmbunătăţit, dar numărul celor fără loc de muncă rămâne la aproximativ 7 milioane, rata curentă a şomajului în China fiind astfel mai mică de 4%.

Investiţii în proprietăţi
În primele şase luni ale anului 2002, investiţiile în imobile au crescut an de an cu 32,9%. Considerăm că o rată de creştere de 30% în acest sector este ceva normal. Chinezii care au rezolvat problema lipsei de hrană şi de îmbrăcăminte, se îndreaptă spre un mod de viaţă mai confortabil. În prezent, ei consideră că prima urgenţă o reprezintă îmbunătăţirea condiţiilor de locuit. Din perspectiva cererii şi ofertei, nu se întrevede un decalaj care să îngrijoreze, în schimb, structura de astăzi a locuinţelor pare iraţională. Trebuie să acordăm o atenţie deosebită cererilor de locuinţe ale diferitelor categorii de populaţie, astfel încât industria imobiliară să se poată dezvolta sănătos.
Trei motive au condus la creşterea rapidă, în anul 2002, a investiţiilor în bunuri imobiliare. Mai întâi, politica fiscală de încurajare a investiţiilor a creat condiţii excelente pentru investiţiile din partea întreprinderilor de stat. În al doilea rând, mediul investiţional favorabil a făcut să crească investiţiile private şi autonome. Volumul total al investiţiilor în acest sector a crescut cu 17,8% în primele şase luni, indicând o creştere a investiţiilor private. În al treilea rând, condiţiile climatice din anul 2002 s-au dovedit favorabile, facilitând începerea lucrărilor la unele mari obiective de construcţii.


UN BUN ÎNCEPUT PENTRU MERSUL ÎMPREUNĂ SPRE PROGRES
China a făcut mult pentru a onora intrarea ei în OMC, a spus directorul general din OMC, Supachai Panitchpakdi. Primul an, adică începutul aderării Chinei la OMC, a decurs fără probleme, a declarat ministrul comerţului exterior şi al cooperării internaţionale, dl. Shi Guangsheng. Se spune c㠄un lucru bine început este pe jumătate făcut“, de aceea, ţara se pregăteşte în continuare să facă faţă provocărilor şi mai mari care o aşteaptă.

Lu Pi

A trecut mai mult de un an de când, la 11 decembrie 2001, China a devenit oficial membru cu drepturi depline al OMC. Anul care s-a scurs a reprezentat o perioadă de profunde schimbări pentru China. Ca membru al OMC, China a trecut hotărât la reducerea taxelor vamale şi a redus semnificativ măsurile privind scutirile de taxe. Ea a accelerat, totodată, ritmul accesului larg pe piaţa serviciilor, a intensificat măsurile de protejare a drepturilor privind proprietatea intelectuală şi a îndeplinit cu rigoare crearea relaţiilor de comunicare cu OMC.
China a făcut progrese însemnate în privinţa deschiderii pieţei interne. Astfel, în primele zece luni ale anului care a trecut, volumul importurilor şi exporturilor a totalizat 500,26 miliarde dolari, crescând cu 19,7% în fiecare an. Volumul exporturilor s-a apropiat ca valoare de 262,5 miliarde dolari, sporind cu 20,6%, iar cel al importurilor a depăşit 237,76 miliarde dolari, crescând cu 18,7%.
Investiţiile străine au continuat să crească. În perioada ianuarie-octombrie, anul trecut, investiţiile străine actuale s-au ridicat la 46,44 miliarde dolari, reprezentând o creştere de 34,87%. În prima jumătate a anului trecut, investiţiile străine, numai în sectorul serviciilor, au crescut cu 10,2 miliarde dolari, reprezentând un sfert din totalul volumului investiţiilor absorbite. Pătrunderea capitalului străin a adus nu numai însemnate investiţii străine, dar au contribuit la stimularea dezvoltării economice a Chinei şi a creat noi locuri de muncă. Faptele dovedesc că admiterea Chinei în OMC a creat o situaţie reciproc avantajoasă, atât pentru China, cât şi pentru celelalte ţări din lume.
Directorul general al OMC, Supachai Panitchpakdi, a făcut cunoscut că de la aderarea la OMC, ţara noastră a reuşit să înfăptuiască numeroase schimbări. Printre acestea figurează modificările aduse unor legi interne, în sensul alinierii lor la prevederile OMC. Unele provincii au iniţiat reforma politicilor locale din domeniul comerţului, în timp ce altele au înfăptuit deja reformele care se impuneau, reuşind să-şi deschidă pieţele în avans faţă de orarul stabilit pentru primul an de aderare la OMC. Comerţul Chinei cu celelalte ţări a crescut rapid în cursul anului care a trecut. Supachai a subliniat faptul că în privinţa cooperării Chinei cu OMC, aceasta s-a desfăşurat „destul de mulţumitor“ până acum, dar că există încă, din partea mai multor ţări, „o cerere stringentă pentru mai multe informaţii şi date statistice“.
Fostul director general al OMC, Mike Moore, şi-a mărturisit convingerea că în ceea ce priveşte China, ea va fi un membru de nădejde, şi că în prezent răspunde prompt obligaţiilor asumate.
În timpul vizitei sale la Beijing, în octombrie anul trecut, comisarul pe probleme de comerţ al Uniunii Europene, dl. Pascal Lamy, a arătat că ţara noastră a reuşit să facă un pas hotărâtor înainte, onorându-şi angajamentele asumate, dar că mai are multe de făcut în ceea ce priveşte transparenţa.
Am Cham, unul din şefii cultelor din China, a declarat că China pare să fi ratat respectarea în totalitate a angajamentelor asumate, dar că are convingerea că guvernul central pare ferm hotărât să-şi îndeplinească obligaţiile, deşi există numeroase dificultăţi de ordin tehnic şi practic.
Liu Guangxi, primul deţinător al titlului de doctor în studiul OMC şi al cooperării economice regionale, a spus că acceptarea Chinei în OMC a constituit un fapt din care chinezii au învăţat ce înseamnă restructurarea prerogativelor guvernamentale şi restructurarea industriei. Odată cu aceasta, întreprinderile au învăţat cum pot fi multiplicate căile de promovare a comerţului în perspectiva economiei globale, făcând apel la mecanismele oferite de OMC de garantare şi protejare a drepturilor şi interesului lor, cum pot evita un dumping prin măsuri de protecţie şi cum pot iniţia un dialog, de pe poziţii egale, cu celelalte ţări ale lumii. „De asemenea, am reuşit să ne eliberăm de constrângerile unei economii comandate, planificate şi birocratice“, a spus dl. Liu.
Shi Guangsheng, ministrul comerţului exterior şi al cooperării economice, a afirmat că datorită activităţii susţinute din diferite sectoare economice, China a reuşit să parcurgă cu bine primul an al intrării ei în OMC. Statutul de membru al OMC va avea o influenţă pe termen lung asupra dezvoltării economice a ţării, trebuind să fie pregătită să facă faţă unor numeroase provocări de aici înainte, a spus Shi. „Un lucru bine început e pe jumătate făcut şi fiecare pas în viitor trebuie să fie bine gândit, astfel încât fiecare obstacol care se iveşte  să-l transformăm într-o împrejurare favorabilă“, a adăugat Shi.

Rezultate pe măsura eforturilor
Odată cu admiterea în OMC, China a reuşit să-şi îndeplinească îndatoririle asumate. În cursul anului trecut, diferite sectoare, de la nivelele centrale la cele locale şi de la instituţii guvernamentale la întreprinderi, toate au depus eforturi susţinute pentru îndeplinirea acestui ţel.
Începând cu luna februarie, au fost organizate numeroase cursuri de pregătire pentru funcţionarii publici de la nivel central şi local, pentru a-şi însuşi regulile care guvernează activitatea OMC. În acelaşi timp, forurile de conducere de la nivel central şi local, au accelerat ritmul îndeplinirii reformelor în sistemul administrativ şi al modificărilor aduse atribuţiilor care revin organelor statului. La începutul lunii noiembrie, Consiliul de Stat a hotărât desfiinţarea susţinerii examenelor în administraţie şi a aprobat ca promovarea în acest sector să se facă pe baza rezultatelor obţinute la completarea unor teste cu 789 de indicatori. China a început să aplice reglementările OMC şi în scopul apărării drepturilor sale. Sprijinindu-se pe reglementările impuse de OMC, China a rezolvat favorabil disputele sale de ordin comercial cu celelalte ţări, privind unele probleme, cum sunt dumpingul de export sau import, măsurile de protecţie şi barierele tehnologice. De exemplu, ea a recurs la mecanismul reglementării disputelor, ca membru al OMC, pentru soluţionarea unei probleme de ordin comercial cu Statele Unite, care au impus 201 măsuri de protecţie privind produsele din oţel. China a participat activ la dezbaterile OMC privind politicile din sfera comerţului, specifice celorlalţi membri OMC şi s-a angajat în negocieri bilaterale cu unele ţări asupra cererii lor de a deveni membre OMC.
China a participat activ la noua rundă de negocieri asupra comerţului multilateral în cadrul OMC, participând cu un număr de peste 20 de delegaţi la convorbirile care s-au desfăşurat la Geneva. În timpul negocierilor, delegaţii Chinei au avansat propuneri asupra problemei majore privind mărfurile, serviciile, drepturile asupra proprietăţii intelectuale şi agricultura, făcând cunoscute punctele de vedere şi poziţia Chinei în cadrul noii runde de dezbateri. Acestea s-au bucurat de sprijinul delegaţiilor din ţările în curs de dezvoltare.
Ministerul comerţului exterior şi al cooperării economice a deschis în mod oficial, în luna septembrie, un site pe Internet al OMC. Fiind singurul site de stat pe probleme de afaceri în cadrul OMC, el oferă surse autorizate de informare şi promovează comunicarea între stat şi cercurile de afaceri. Deschiderea acestor site-uri reprezintă o măsură activă din partea Chinei, menită să contribuie la îndeplinirea obligaţiilor sale de a stabili căi diferite de informare şi comunicare cu celelalte ţări, în concordanţă cu obligaţiile asumate odată cu intrarea în OMC. Ca un mijloc de cea mai mare importanţă de informare asupra OMC, creat la nivel guvernamental, site-ul va avea un rol vital în difuzarea de informaţii privind OMC, sporind transparenţa asupra politicilor comerciale ale altor ţări şi facilitând cunoaşterea de către companii şi persoane private a politicilor comerciale.
Măsurile eficiente adoptate de China au contribuit la crearea unei conjuncturi favorabile, prin continuarea politicii de deschidere a pieţelor agricole, de servicii şi de autoturisme, îndată după admiterea ei în OMC.  Sectorul agricol s-a dezvoltat neîntrerupt. Deschiderea sectoarelor financiar, de asigurări şi garanţii, de telecomunicaţii, logistică şi alte servicii a avansat tot mai mult în timp, dând un puternic impuls reformelor şi dezvoltării în aceste sectoare. Ritmul reorganizării şi al modernizării tehnologice în industria de autoturisme a fost mai viu decât în anii precedenţi. Reorganizarea şi cooperarea dintre producătorii chinezi de autoturisme şi giganţii străini au adus beneficii ambelor părţi.
Sectorul de presă şi publicaţii a trecut la reorganizare în scopul adaptării lui la  noua situaţie creată în urma intrării Chinei în OMC. China a aprobat existenţa a şapte companii editoriale, cinci grupuri de difuzare de publicaţii şi 38 de grupuri de presă. În plus, reorganizarea industriei aeronautice a condus la apariţia a trei companii de linii aeriene. Monopolul telecomunicaţiilor a fost desfiinţat, sectorul mărindu-şi în acest fel puterea competiţională. Odată cu intrarea Chinei pe piaţa mondială ea a păşit într-o nouă etapă.

Răspuns îndatoririlor asumate
Cu un an în urmă, în cadrul celei de a IV-a întruniri ministeriale a OMC de la Doha, în Katar, unde China a primit statutul de membru al OMC, delegaţia chineză a evidenţiat eforturile Chinei pentru aderarea la OMC, hotărârea ei de adâncire a reformei şi deschiderea tot mai largă către lumea din afară. Delegaţia a susţinut că odată admisă ca membru al OMC, China va adopta prevederile OMC, îşi va asuma îndatoririle, beneficiind totodată şi de drepturile care-i revin, pe baza principiului echilibrului dintre drepturi şi îndatoriri.
La 17 septembrie, comisia din cadrul OMC, care răspunde de reglementările referitoare la drepturile asupra proprietăţii intelectuale, a dat o apreciere pozitivă modului în care China aplică aceste reglementări încă din primul an al aderării  la OMC. Încă înainte de întrunirea organizată de OMC, destinată dezbaterii problemei privind drepturile  asupra proprietăţii intelectuale, China a prezentat un raport cu privire la legile pe care deja le promulgase în acest domeniu şi a răspuns la 101 întrebări formulate de Statele Unite, Uniunea Europeană, Japonia, Australia şi de alţi membri ai OMC. Ei au dat o apreciere pozitivă modului în care China a tratat şi a rezolvat problema drepturilor privind proprietatea intelectuală.
Încă de la începutul anului 2002, China a redus tarifele vamale pentru 5.300 de bunuri de import, de la 15% la 12%. Tarifele medii pentru bunurile manufacturiere s-au redus de la 14,7% la 11,3%, iar cele pentru produsele agricole (cu excepţia produselor acvatice) au scăzut de la 18,8% la 15,8%. China a desfiinţat, de asemenea, contingentele autorizate şi licitaţiile pentru opt tipuri de produse, între care cereale, lână, bumbac şi îngrăşăminte chimice.
În acord cu angajamentele asumate, China a trecut la revizuirea şi anularea unui număr de legi şi reglementări care contravin reglementărilor OMC şi a promulgat altele noi, în care figurează reglementările privind contracararea dumpingului, cele referitore la subvenţii şi la măsurile de protecţie, care au început să intre în vigoare încă de la începutul anului trecut. Legea patentelor, a mărcii comerciale, a drepturilor de autor şi alte legi şi reglementări de interes au fost revizuite, iar legile şi reglementările interne referitoare la profitul investitorilor străini au fost modificate. Aproximativ 30 de departamente din subordinea Consiliului de Stat au revizuit 2.300 documente privind reglementările, anulând 830 şi amendând 325 dintre ele. Toate localităţile au rectificat, de asemenea, documentele regulatorii în conformitate cu cerinţele guvernului central.
În acelaşi timp, creşterea competiţiei a condus treptat la desfiinţarea monopolurilor în sectoare ca telecomunicaţiile, aeronautica şi sectorul energetic. Reforma politicii de taxe şi impozite a condus la uniformizarea suprataxelor, atât pentru societăţile chineze cât şi pentru cele străine. Taxele ridicate pentru societăţile cu capital străin au fost desfiinţate, odată cu practicarea taxelor standard duale pentru călătoriile aeriene, feroviare şi navale, tichetele de admitere şi taxele de folosire a facilităţilor publice.

Accesul mai larg pe piaţă
Statutul de membru al OMC angajează China să aplice principiul naţiunii celei mai favorizate şi tratament naţional pentru toţi membrii OMC, precum şi să liberalizeze comerţul şi sectorul serviciilor. Ea se angajează, de asemenea, să reducă tarifele vamale la nivelul ţărilor în curs de dezvoltare, de la 15,6% în anul 2000, la 10% în anul 2005, să reducă şi să desfiinţeze măsurile non-tarifare pentru importuri şi să revoce legile, reglementările şi normele care contravin prevederilor OMC. China va trece la reforma sistemului de organizare a comerţului, va implementa politici uniforme şi transparente de comerţ şi va admite evaluarea anuală de către OMC a îndeplinirii angajamentelor asumate.
Aceasta înseamnă că în al doilea an de la accesul în OMC, China va avea de înfruntat provocări şi mai mari şi că va trebui să depună eforturi susţinute pentru a transforma provocările în tot atâtea oportunităţi.

Telecomunicaţiile
China va lărgi şi mai mult piaţa serviciilor de telecomunicaţii, în cel de al doilea an de la aderarea la OMC. Numărul oraşelor deschise furnizorilor străini de servicii de telecomunicaţii va creşte de la 3 la 14; procentul de capital străin în societăţile de telecomunicaţii cu capital mixt poate creşte de la 25% la peste 35%. După un studiu experimental, multe iniţiative ale investitorilor străini se aşteaptă să facă un hotărât pas înainte în anul 2003, prin pătrunderea lor pe piaţa chineză a serviciilor de telecomunicaţii, prin înfiinţarea de întreprinderi cu capital mixt şi prin investiţii cu mult mai mari.

Sistemul bancar
Banca Populară a Chinei, care este banca cea mai mare a ţării, a anunţat că de la 1 decembrie, 2002, instituţiile financiare cu capital străin au dreptul să iniţieze operaţiuni în moneda naţională, RMB, încă în cinci oraşe: Guangzhou, Zhuhai, Qingdao, Nanjing şi Wuhan, pe lângă cele care au beneficiat de acest drept înainte: Shanghai, Shenzhen, Tianjin şi Dalian. Patru mari bănci comerciale de stat din China, Banca Chineză, Banca Chineză de Comerţ şi Industrie, Banca de Construcţii şi Banca Agricolă din China, se vor deschide capitalului privat, inclusiv capitalurilor străine.

Sistemul asigurărilor
Acest sector urmează să-şi deschidă larg porţile într-un interval de trei ani, de la primirea ţării în OMC. În anul 2003, un număr sporit de companii străine vor obţine autorizaţii pentru iniţierea de afaceri sau aprobări pentru deschiderea de filiale. Până acum, 34 de firme de asigurări au primit autorizaţie de a opera în China sau sunt pe cale să-şi deschidă sedii proprii. Potrivit angajamentelor asumate, firmele străine de asigurări pe viaţă sau de alt profil vor primi aprobarea de a-şi oferi serviciile în Beijing, Chengdu, Chongqing, Fuzhou, Suzhou, Xiamen, Wuhan şi Tianjin, în decurs de doi ani din momentul intrării Chinei în OMC.

Comerţul cu amănuntul
Acest sector nu va funcţiona deplin înainte de termenul stabilit prin angajamentele asumate. În anul 2003, capitalul străin va putea pătrunde în acest sector prin fuzionarea de întreprinderi şi prin achiziţii şi va avea, de asemenea, acces în sfera publicităţii pentru vânzările cu amănuntul.

Turismul
După aderarea Chinei la OMC, turismul a devenit domeniul cu ritmul cel mai alert de deschidere către exterior. Până acum, 11 companii de turism cu capital mixt şi-au făcut apariţia în China. Shen Huirong, funcţionar superior la Agenţia Naţională de Turism, a declarat că turismul chinez se va deschide de acum înainte într-un ritm şi mai accelerat. Dacă condiţiile vor permite, acest sector va încheia procesul de deschidere încă înainte de orarul stabilit. Aşa cum este stipulat, China va permite înfiinţarea de oficii străine de turism, dar nu mai devreme de 1 decembrie 2005. Termenul pare să poată fi devansat pentru anul 2003, aşa cum a declarat dl. Shen.

Industria
La începutul anului în curs, China a redus în continuare taxele vamale până la 11%. Controlul contingentelor pentru unele mărfuri de import, cum sunt ceasurile şi camerele video va fi desfiinţat. Contingentele la importul de autoturisme, de produse din petrol şi cauciuc natural, ca şi la produse agricole şi îngrăşăminte chimice vor spori cu 15%. Drept consecinţă, se aşteaptă ca preţul mărfurilor de import să scadă.

Autoturismele
Taxele vamale la importul de autoturisme vor fi reduse în continuare , în anul 2003, cu un procent mai mic însă decât în anul precedent. Totuşi, graţie ritmului accelerat al deschiderii sectorului bancar din China, firmele străine care desfac pe credit se vor impune probabil pe piaţa chineză.

ZECE DIN CELE MAI IMPORTANTE EVENIMENTE DIN PRIMUL AN DE LA ADERAREA CHINEI LA OMC

Îmbunătăţirea legislaţiei
şi munca administrativă
Adunarea Naţională Populară (Parlamentul) din China a dezbătut amendamentele aduse unor pachete de legi, în vigoare încă înainte de aderarea Chinei la OMC, şi a introdus perfecţionarea legislaţiei în planul legislativ anual. Până în prezent, 1.100 de reglementări emise de 30 de departamente din Consiliul de Stat au fost fie revizuite, fie anulate.
De la admiterea Chinei în OMC, 65 de departamente din subordinea Consiliului de Stat au examinat şi aprobat 4.159 de proiecte de legi. În intenţia de a răspunde obligaţiilor care decurg din aderarea Chinei la OMC, departamentele guvernamentale şi-au revizuit concepţiile şi metodele organizatorice şi şi-au schimbat modul de funcţionare, trecând de la o activitate care se concentra pe controlul administrativ, la una centrată pe sprijin legislativ şi asistenţă tehnică.

Măsuri de protecţie
pentru produsele siderurgice
Având de multă vreme un rol pasiv în competiţia comercială internaţională, China a început în prezent să facă uz de mecanismele oferite de OMC pentru a rezolva anumite dispute. La 14 martie 2002, guvernul chinez s-a adresat OMC pentru a-i facilita iniţierea unor discuţii cu Statele Unite, cu privire la activarea Secţiei 201 din Actul Comerţului din 1974. La 20 mai, China a anunţat că a iniţiat cercetarea anumitor produse siderurgice, iar la 20 noiembrie a hotărât impunerea unor măsuri de protecţie, cu caracter permanent, privind importul a cinci categorii de produse siderurgice.

Evenimentul Ericsson
În luna martie, 2002, Compania de echipamente mobile de telecomunicaţii Ericsson-Panda şi-a achitat înainte de termen datoriile către creditorii săi chinezi: Banca de Comerţ, Banca de Comerţ şi Industrie, pentru ca după aceea, să împrumute aceeaşi sumă, 1,99 miliarde yuani, de la Citibank. Acest eveniment a venit ca un duş rece în competiţia dintre băncile interne şi băncile străine din China, după aderarea ţării la OMC. Presiunea tot mai mare obligă primele patru dintre cele mai importante bănci comerciale de stat din China să-şi reorienteze poziţia pe piaţă.

Regruparea aviaţiei civile
şi eliminarea monopolului Telecom
În ultima vreme, sectoarele de monopol din China au cunoscut urmările aplicării în profunzime a reformelor. La 16 mai, 2002, Societatea Telecom din China s-a divizat în două companii: compania de nord şi compania de sud. Compania de sud, Compania Junior din China, a preluat serviciile de telecomunicaţii din Guangdong, Guangxi, Zhejiang şi din 21 de provincii şi oraşe din nord-vestul Chinei. Compania de nord urmează să fuzioneze cu Corporaţia Netcom şi Jitong Network de comunicaţii din China (noua Netcom din China), al cărei domeniu acoperă zece provincii şi oraşe, inclusiv oraşul Beijing, Tianjin, Hebei şi Shandong.
La 11 octombrie, a luat fiinţă Grupul de garanţii şi servicii al Aviaţiei Civile din China, marcând astfel regruparea atât de mult aşteptată a industriei aviaţiei civile din China.

Lideri internaţionali ai comerţului
cu amănuntul preferă Beijingul
Printre unităţile supermarket din Beijing, care acoperă o suprafaţă de peste 8.000 metri pătraţi, 23 dintre ele aparţin capitalului străin. După apariţia unităţilor Carrefour, s-au înfiinţat în capitală unităţile de supermarket Wal-Mart şi Metro. În 2002, Comisia de stat pentru economie şi comerţ a autorizat opt companii cu capital mixt pentru comerţ cu amănuntul şi funcţionarea lor în 28 de magazine. Huang Hai, şeful Biroului Pieţei, din cadrul comisiei, a declarat că piaţa internă pentru desfacerea cu amănuntul a fost deschisă mai mult decât s-a căzut iniţial de acord cu OMC, ceea ce poate avea un impact negativ asupra economiei.

Societăţile străine de asigurare
îşi fac apariţia în China
La 7 ianuarie, 2002, societatea de asigurare AIA a înfiinţat o filială la Beijing, devenind prima şi singura societate de asigurări pe viaţă cu capital străin din oraş. În noiembrie 2002, venitul filialei AIA din Beijing a atins 13 milioane yuani, cu o medie de 2000 de poliţe de asigurare vândute lunar. Conform datelor statistice, China a autorizat deschiderea a 34 de societăţi străine de asigurare.

Regruparea
societăţilor de transport
În iunie 2002, Grupul FAW, cel mai mare producător de autovehicule din China, a cumpărat Societatea auto din Tianjin, cea mai mare producătoare de mini-vehicule din China. Aceasta reprezintă restructurarea sectorului auto din China, iar la 29 august, Grupul FAW a anunţat cooperarea deplină cu Toyota Japan, prin societăţile Tianjin Auto şi Toyota Sichuan. La 19 septembrie, Dong Feng Motor Corporation a semnat un acord strategic de cooperare cu partenerii japonezi, iar la 25 octombrie a mers mai departe, reuşind să încheie un acord cu Grupul PSA Peugeot Citroen pentru extinderea reciprocă a cooperării. În final, la 18 noiembrie a luat fiinţă Corporaţia cu capital mixt sino-ROK Hyundai Motor, prima corporaţie auto cu capital mixt de la aderarea Chinei la OMC.

Garanţii pentru aparate video
Curând după încheierea Anului Nou 2002 din China, aparatele video DVD, de fabricaţie chineză, care au pătruns pe piaţa ţărilor Uniunii Europene, au fost oprite la vamă, sub pretextul lipsei „garanţiilor privind dreptul asupra proprietăţii intelectuale“. Mai târziu, „6 C“, un conglomerat alcătuit din şase companii, între care: Hitachi, JVC, Mitsubishi, Panasonic, TimeWarner şi Toshiba, care deţine cele mai importante patente tech DVD din lume, au emis un ultimatum pentru producătorii interni de DVD, cu privire la plăţile pentru drepturi de autor. La 19 aprilie, s-a stabilit un acord între „6 C” şi Asociaţia chineză de echipamente acustice electronice, prin care a fost stabilit un preţ de 54 dolari pentru fiecare DVD player exportat.

Turismul trăieşte
şocul investiţiilor străine
În aprilie 2002, Oficiul de turism internaţional din China, împreună cu agenţia de turism American Express, au înfiinţat la Beijing o societate de turism. În luna mai, a luat fiinţă la Beijing o altă agenţie de turism cu capital mixt, cofinanţată de Compania Comfort din China şi de US-Rosenbluth. La 13 noiembrie, Shen Huirong, şeful Administraţiei de relaţii internaţionale pentru promovarea turismului din China, a declarat că marile agenţii de turism din ţări cu un turism dezvoltat, cum sunt Statele Unite, Japonia şi Germania, au posibilitatea să înfiinţeze în China agenţii de turism cu capital mixt. Asemenea agenţii de turism se vor bucura de dreptul de a deschide birouri de turism pe baza capitalului propriu.

Grupul TCL face achiziţii
în alte ţări
Pornind de la faptul că din momentul aderării Chinei la OMC capitalul străin a inundat pur şi simplu sectorul intern de aparatură electronică, în septembrie anul trecut, Grupul TCL a cumpărat compania germană Schneider Electric pentru suma de 8,2 miliarde euro. De asemenea, alţi producători chinezi de televizoare color au înregistrat la vânzări rezultate remarcabile. Exporturile companiei Changhong, de exemplu, au crescut de şase ori. Iar la 25 noiembrie 2002, Xiamen Overseas Chinese Electronic Co. Ltd., a expediat 1.600 de TV color către Anglia, marcând astfel reapariţia televizoarelor color de fabricaţie chineză pe piaţa Uniunii Europene.

CHINA, ŢARA CU CEL MAI MARE AFLUX DE CAPITAL STRĂIN

La conferinţa organizată de China sub denumirea „Anul Capitalului“, care a avut loc la 4 decembrie, anul trecut, la Beijing, Shi Guangsheng, ministrul comerţului exterior şi al cooperării economice, a declarat că în anul 2002, China a devenit, pentru prima dată, cel mai mare receptor de capital străin direct (CSD) din lume. El a apreciat că în cursul acestui an CSD din China va depăşi suma de 50 miliarde dolari.
Ministrul a ţinut să sublinieze faptul că această realitate este urmarea măsurilor pozitive, eficiente şi raţionale care au fost luate în scopul utilizării capitalului străin, în condiţiile economice create prin deschiderea amplă şi generalizată către lumea din afară.
China a reuşit să menţină o situaţie favorabilă utilizării capitalului străin, chiar în condiţiile în care CSD a început să cunoască un declin resimţit peste tot în lume. Cele mai recente statistici furnizate de Ministerul comerţului şi cooperării internaţionale indică faptul că în octombrie 2002, numărul societăţilor noi cu capital străin autorizate a atins cifra de 27.630, însemnând o creştere de 35%, în comparaţie cu aceeaşi perioadă din anul trecut; capitalul străin contractat s-a ridicat la 75 miliarde dolari, marcând o creştere de 36%, iar utilizarea reală a capitalului străin a atins 44,7 miliarde dolari, crescând cu 20%.
„Potrivit ultimului raport al Naţiunilor Unite privind volumul investiţiilor din toată lumea, China se situează, de nouă ani consecutiv, pe primul loc în rândul ţărilor şi regiunilor în curs de dezvoltare, în privinţa atragerii capitalului străin“, a declarat dl. Shi. El a adăugat că mai mult de 400 din rândul celor mai bine situate corporaţii din lume şi-au deschis firme în China. Mai mult, numărul instituţiilor cu profil de cercetare şi dezvoltare înfiinţate de firmele străine de afaceri s-a ridicat la 400. În anul 2000, numărul întreprinderilor cu capital străin s-a ridicat la 420.000, cu un capital străin contractat de 820,2 miliarde dolari şi cu un capital activ de 439,9 miliarde dolari.
În acelaşi timp, distribuţia investiţiilor străine pe ramuri industriale şi regiuni s-a îmbunătăţit. „Investitorii străini şi-au reorientat interesul de  la  sectorul industriilor de prelucrare către ramurile industriei de bază, către lucrări de infrastructură şi industria tehnicilor de vârf şi către regiunile centrale şi de vest ale ţării“, a declarat dl. Shi. El a remarcat că datorită ritmului în care are loc restructurarea industriilor pe plan internaţional, partenerii străini şi-au sporit investiţiile în China, punând accentul pe dezvoltarea afacerilor, dar şi pe creşterea nivelului şi calităţii produselor. China a devenit o prioritate pentru investitorii străini.

Perspective promiţătoare
Un studiu recent realizat de AT. Kearney Inc., o firmă cunoscută de consultanţă, a arătat că din punct de vedere al orientării fondului direct de investiţii, China a depăşit Statele Unite, devenind cea mai atractivă ţară pentru plasarea acestor investiţii.
Studiul a scos în evidenţă că în anul care a trecut, aproape toate ţările au resimţit o reducere a investiţiilor directe, cu excepţia Chinei. Piaţa chineză a atras un număr tot mai mare de investitori care şi-au păstrat tot timpul o atitudine optimistă faţă de perspectivele economice ale Chinei.
Paul Laudicina, preşedintele firmei de consultanţă amintită, a afirmat că atractivitatea tot mai mare pe care o exercită China poate fi pusă pe seama câtorva factori- cheie: o piaţă uriaşă, cu o populaţie de 1,3 miliarde, ritmul accelerat şi pe termen lung al creşterii economice, o situaţie politică stabilă şi un mediu investiţional favorabil, şi nu în ultimul rând, aderarea Chinei la OMC şi desemnarea Oraşului Beijing ca viitoare gazdă a Jocurilor Olimpice din 2008.
El a remarcat că în preferinţa întreprinderilor industriale de prelucrare din toată lumea, China ocupă primul loc. În prezent, marile corporaţii sunt gata să înfiinţeze fabrici sau societăţi cu capital mixt în China, invocând avantajele pe care China le oferă în ceea ce priveşte materiile prime şi mâna de lucru calificată. În plus, potenţialul considerabil în domeniul finanţelor, serviciilor şi industriilor-cheie, în telecomunicaţii, precum şi dinamica sectoarelor de desfacere en-gros şi en-detail, sunt tot atâţia factori de atragere a capitalului străin.
Dl. Laudicina a menţionat că aproximativ 4 milioane de oameni se vor adăuga, până în anul 2005, locuitorilor globului, care realizează un venit anual de peste 10.000 de dolari, iar dintre aceste persoane, jumătate vor fi chinezi. Creşterea puterii de cumpărare a chinezilor este încă un factor care favorizează sporirea fondului direct de investiţii în China.
China nu este numai un câmp de atracţie pentru investiţiile directe, se evidenţiază în studiul amintit, ci şi un investitor. În ultimul an, primele zece întreprinderi de stat din China au investit 30 miliarde dolari în alte ţări, sumă care echivalează totalul investiţiilor străine din întreaga Americă Latină. În plus, multe întreprinderi mici şi mijlocii şi-au concentrat atenţia asupra pieţelor externe din peste 40 de ţări ale lumii.

Un mediu mai favorabil
pentru investiţii
Ministrul Shi Guangsheng a ţinut să sublinieze dorinţa Chinei de a continua să încurajeze introducerea, explorarea şi crearea de noi tehnologii şi să stimuleze investitorii străini să pună pe picioare proiecte de mari investiţii şi cu tehnologii avansate. Dl. Shi a adăugat c㠄eforturile vor fi orientate spre întărirea politicii de dirijare a capitalului, în sensul reducerii procentului pe care îl deţine capitalul străin în societăţile străine şi în întreprinderile industriale pe acţiuni“. El a adăugat că în viitor China va continua perfecţionarea legislaţiei cu privire la societăţile pe acţiuni cu capital străin, va îmbunătăţi reglementările privind modelul de transfer şi operaţiunile de franchiză şi va accelera alcătuirea listei întreprinderilor cu capital străin din ţară şi străinătate.
Referindu-se la sectorul serviciilor, încă un domeniu de mare atracţie pentru investitorii străini, Shi a spus: „China va încuraja introducerea conceptelor specifice nivelului actual al tehnicilor celor mai moderne şi a expertizei manageriale şi funcţionale, precum şi a metodelor moderne de marketing, ca şi îmbunătăţirea structurii în sectorul serviciilor“.
Un sistem legislativ şi o politică sănătoasă a mediului investiţional reprezintă cheia atragerii investiţiilor străine. „Este imperios necesar să continuăm îmbunătăţirea sistemului legislativ şi să consolidăm stabilitatea, previzibilitatea şi eficacitatea politicilor şi legislaţiei care să reglementeze investiţiile străine în ţara noastră“, a spus Shi.
China a elaborat şi a revizuit un număr de legi şi reglementări privind finanţarea, asigurările, telecomunicaţia, comerţul, garanţiile şi fondurile valutare, ca şi organismele de intermediere. Ministrul Shi a declarat că din momentul aderării Chinei la OMC, China a reuşit să revizuiască peste 2.300 de legi şi prevederi, să anuleze 830 dintre ele şi să amendeze 825, reuşind în acest fel să statornicească un sistem legislativ care să încurajeze investitorii străini.
„China va continua să îmbunătăţească şi să deschidă tot mai mult piaţa sa internă“, a spus Shi. De la aderarea sa la OMC, China şi-a îndeplinit cu promptitudine angajamentele privind lărgirea tot mai mare a pieţei sale şi crearea condiţiilor favorabile pentru atragerea investitorilor străini. Începând cu 1 ianuarie, 2002, guvernul chinez a redus formalităţile de import la peste 5.000 de indicatori, iar nivelul general al taxelor vamale a fost scăzut de la 15,5% la 12%.
„China va deschide mai multe zone şi va depune tot mai multe eforturi pentru reglementarea accesului oamenilor de afaceri străini pe piaţă, în scopul sporirii investiţiilor lor în China“, a dat asigurări dl. Shi.

Mai mult aflux de capital străin
Depresia economiei mondiale nu a împiedicat investitorii străini să iniţieze afaceri în China. Dimpotrivă, momentul investiţiilor masive se continuă şi în prezent.
Potrivit afirmaţiilor lui Steve Forbes, preşedintele publicaţiei Forbes, chemarea lansată la cel de al XVI-lea Congres al P.C. Chinez pentru adâncirea reformelor în domeniul financiar şi bancar şi pentru dezvoltarea impetuoasă a întreprinderilor private va avea o influenţă pozitivă atât asupra economiei Chinei, cât şi asupra economiei mondiale.
Volumul considerabil de capital străin în China este o dovadă a atracţiei pe care China o exercită în acest domeniu. Oraşele din China pot atrage încă şi mai multe investiţii străine şi astfel să vitalizeze în continuare întreprinderile existente, a fost de părere dl. Forbes.
Dl. Forbes şi-a manifestat optimismul în ceea ce priveşte perspectivele de dezvoltare a întreprinderilor chineze. Pornind de la faptul că multe din întreprinderile mari din China au fost la origine întreprinderi mici şi că milioane de chinezi doresc să deschidă în viitor o afacere, Forbes este încredinţat că întreprinderile mici vor constitui o forţă motrice însemnată, care să susţină şi să propulseze în continuare dezvoltarea economică a ţării. Capitalul reprezintă una din aceste forţe propulsoare a acestor întreprinderi, cu precădere a celor din industriile noi.
Mike Dona, preşedintele Asociaţiei americano-asiatice de capital, a afirmat că piaţa chineză de investiţii deţine cel mai mare potenţial din lume şi că investitorii americani sunt tot mai interesaţi să investească în China.
El a adăugat că economia chineză se dezvoltă într-un ritm uimitor şi că sectorul privat a înregistrat, la rândul lui, o dezvoltare impetuoasă. Investitorii americani, a subliniat el, găsesc oportunităţi de dezvoltare în diferite ramuri industriale din China.
Joseph Melone, preşedintele Grupului financiar global, a ţinut să remarce că forţa de muncă ieftină reprezintă un factor important pentru China în atragerea investitorilor străini. Dar, odată cu dezvoltarea industriilor de prelucrare din China, cu creşterea nivelului salariilor, a venitului disponibil al muncitorilor şi odată cu creşterea cererii pentru bunurile de larg consum, se ivesc condiţii dintre cele mai favorabile pentru creşterea susţinută a economiei chineze şi pentru sporirea în continuare a atracţiei pe care o exercită China pentru investiţiile străine.
Ken Hagerty, preşedintele Asociaţiei generale a investitorilor consideră că în viitor China va trebui să reglementeze piaţa ei de capital mixt şi să pună pe picioare un mecanism eficient de investire a capitalului mixt. Odată cu progresul înregistrat în perfectarea legislaţiei privind piaţa de capital şi cu îmbunătăţirea  treptată a sistemului de gestiune şi control, China va atrage un volum tot mai mare de capital. În plus, odată cu introducerea unui sistem echitabil formulat în termenii cei mai stricţi şi cu deschiderea tranzacţiilor bazate pe acest sistem, China îşi va spori puterea de atracţie pentru capitalul străin.


DEZVOLTAREA SISTEMULUI BANCAR ÎN CHINA
Wang Zhipeng

(Wang Zhipeng este doctorand la Facultatea de Management Economic a Universităţii Tsinghua).

Cele patru mari bănci comerciale de stat, Banca pentru Industrie şi Comerţ a Chinei, Banca Chinei, Banca pentru Construcţia Chinei şi Banca Agricolă a Chinei reprezintă coloana vertebrală a sistemului bancar chinez. Multă vreme, datorită eficienţei scăzute, a lipsei de capital şi a ratei crescute de credite neperformante, sistemul bancar chinez s-a dovedit a fi slab şi ineficient. În vederea redresării situaţiei, în ultima parte a secolului trecut, guvernul chinez a trecut la aplicarea unor reforme menite să modernizeze aceste patru mari bănci comerciale şi să le faciliteze operaţiunile. Ca urmare, aceste bănci au înfiinţat companii de administrare a activelor în vederea valorificării eficiente şi pentru a rezolva problema activelor neperformante. Modul de operare al acestor bănci a fost ameliorat şi optimizat în vederea creşterii eficienţei conducerii, precum şi a performanţelor economice.
Statisticile arată că în cursul anului 1999, de la cele patru mari bănci au fost preluate de către alte instituţii active neperformante a căror valoare totală se ridică la 1400 miliarde de yuani. Totuşi, în ultima parte a anului 2001, creditele neperformante reprezentau încă 25,4%. Ca urmare, Banca Populară a Chinei, ca bancă centrală a ţării, a emis o ordonanţă prin care se solicita ca până în anul 2005 să se reducă rata activelor neperformante la 15%. Cele patru bănci au făcut eforturi în vederea atingerii acestui obiectiv şi şi-au anunţat intenţia de a opera şi pentru clienţi persoane fizice. Aceasta presupune că băncile au solicitat guvernului să le acorde scutiri de plată a unor taxe, dreptul de a emite acţiuni de stat şi au făcut propuneri pentru rezolvarea problemei activelor neperformante, pentru renunţare la restricţii de ordin politic privind atragerea de capital din străinătate.
Aceste măsuri de reformă reprezintă în mare măsură o reacţie la influenţa exercitată de admiterea Chinei în Organizaţia Mondială a Comerţului. Primul an după admiterea Chinei în OMC a fost marcat de trecerea de la sistemul bancar de tip monopol la unul în care este admisă concurenţa liberă. Unele bănci din China au cooperat în mod activ cu bănci străine ca, de exemplu, Citibank şi HSBC, participarea fiind egală, iar rezultatele încurajatoare. În mod obişnuit, participarea străină într-o bancă chineză este de maximum 15%.
Băncile străine au avantaje evidente în comparaţie cu partenerii lor chinezi în ceea ce priveşte organizarea, accesul la capital, înnoirea conceptelor, precum şi în ceea ce priveşte experienţa în operaţiunile bancare curente şi în afaceri. Potrivit acordului cu OMC, băncile străine pot efectua operaţii independente în yuani, doi ani după admiterea Chinei în această Organizaţie, şi pot să-şi extindă activităţile bancare curente, după cinci ani de la aderare. Unele restricţii impuse băncilor străine care se referă la zonele de operare şi numărul de clienţi vor fi, de asemenea, înlăturate în decurs de cinci ani de la admiterea Chinei în OMC. Băncile străine vor avea dreptul să opereze în multe alte zone şi vor putea deschide filiale în aceleaşi condiţii ca şi băncile chineze. Este evident că în viitor, băncile străine vor avea o poziţie-cheie în cadrul mecanismului financiar chinez.
Concomitent, în domeniul bancar se dezvoltă şi o a treia forţă. Un număr de zece bănci comerciale reprezentate de Banca Comunicaţiilor, Banca Industrială CITIC, Banca Comercianţilor din China şi alte aproximativ 100 de bănci comerciale au intrat în competiţie cu băncile de stat şi cu cele străine. În anul 2001 aceste bănci au încheiat un acord de consultare reciprocă în vederea găsirii unor căi de cooperare, de parteneriat şi pentru atingerea unui nivel mai ridicat de competitivitate. La sfârşitul anului 2001, în China existau 108 bănci comerciale ale căror active însumau 873 miliarde yuani. În august 2001, în baza aprobării date de Banca Centrală şi în cooperare cu partenerii din marile oraşe chineze, Banca comercială a oraşului Shanghai a înfiinţat Centrul de Valorificare a Activelor Bancare, urmând ca acesta să fie operaţional la sfârşitul anului 2002. În principal, această instituţie va promova cooperarea interbancară şi, cu sprijinul băncilor comerciale din întreaga ţară, se aşteaptă să reprezinte o forţă reală în concurenţa din domeniul financiar.
Aceste trei organisme sunt şi vor fi în continuare lideri în cadrul sistemului bancar din China, oferind servicii unor clienţi din sectoarele cele mai variate. Cheia rezolvării problemei activelor neperformante, precum şi pentru evitarea ca acestea să reapară în cadrul băncilor de stat este creşterea eficienţei. Pe de altă parte, posibilitatea ca băncile străine să poată opera în China impune îmbunătăţirea activităţii băncilor cu capital chinez şi, implicit, creşterea eficienţei lor. Guvernul urmează să canalizeze capitalul privat şi capitalul străin pentru consolidarea băncilor mici şi mijlocii. Acestea ar putea în viitor să fie în stare să răspundă nevoilor financiare ale întreprinderilor industriale şi agrare de dimensiuni mici şi mijlocii. Scopul final este crearea unui sistem bancar multietajat şi diversificat, care să poată oferi servicii eficiente într-o competiţie sănătoasă şi într-o ambianţă de stabilitate financiară a ţării.


SERVICIILE PUBLICE DIN CHINA SE DESCHID PRIVATIZĂRII

Măsurile recent întreprinse pentru privatizarea serviciilor publice au reuşit să înlăture monopolul statului în acest sector şi să contribuie la scăderea fiscalităţii şi la îmbunătăţirea calităţii acestor servicii pentru cetăţeni.

Feng Janhua

La 29 august, anul trecut, Shenzhen, oraş pionier din China în privinţa aplicării reformei şi a deschiderii către lumea din afară, a vândut prin licitaţie internaţională patru întreprinderi profilate pe furnizarea de energie electrică, apă şi gaze şi pe servicii de transport public. Oferta a atras peste 60 de întreprinderi ofertante, dintre cele mai cunoscute din lume. În acest fel, monopolul statului care dura de foarte multă vreme în acest sector a fost, în sfârşit, eliminat.
La 11 septembrie, municipalitatea a anunţat primul grup de opt servicii din acest sector care s-au deschis investiţiilor străine, între care furnizarea apei, captarea apei şi instalarea conductelor, colectarea apelor reziduale, colectarea deşeurilor menajere, protecţia sanitară a mediului şi transportul public.
În acelaşi timp, oraşele Beijing, Nanjing, Chengdu şi alte oraşe mari şi mijlocii au lansat oferte în scopul privatizării în sectorul de servicii publice. La scurt timp, numeroase investiţii străine au început să curgă către sectorul oferit deschiderii.
Li Dongxu, directorul departamentului de construcţii urbane din subordinea Ministerului construcţiilor, a spus că piaţa serviciilor publice din China va continua să se deschidă privatizării şi, în acest scop se va stimula apariţia fondurilor private şi străine, sub diferite forme.

Desfiinţarea monopolurilor
„Serviciile publice au stat mult timp sub controlul statului. Deschiderea lor aşa de spectaculoasă a întrecut cu adevărat aşteptările oamenilor“, a spus Huang Taizan, decanul Institutului de reformă economică şi dezvoltare, din cadrul Universităţii Renmin din China.
La licitaţia internaţională care a avut loc la 29 august, Serviciul de energie electrică din Shenzhen a anunţat vânzarea a 25% din acţiunile sale, Serviciul de apă şi canal, 45%, Serviciul de gaze naturale, 40% şi Serviciul transporturi publice, 45%.
A existat clauza ca viitorii cumpărători să fie investitori strategici cu o reputaţie mondială sau să se situeze printre primele 500 de întreprinderi de profil din lume.
Yang  Jun, Directorul Oficiului restructurări din Shenzhen, a spus că licitaţia a intrat în momentul de faţă în a doua ei fază, adică faza iniţierii negocierilor între guvern şi întreprinderile ofertante.
El a ţinut să sublinieze că deschiderea sectorului servicii publice reprezintă nu numai prilejul pentru creşterea capitalului, ci şi pentru propulsarea structurilor de capital din acest sector, prin eliminarea monopolului statului.
Oraşul Shenzhen va continua să invite investitorii străini pentru organizarea serviciilor publice, printre care cei pentru furnizarea apei şi gazului sau pentru colectarea reziduurilor menajere. Atât ofertanţii străini, cât şi cei autohtoni sunt chemaţi să se implice fie numai în alocarea de fonduri, fie în înfiinţarea unor întreprinderi cu capital mixt. Serviciile de infrastructură din domeniul sănătăţii publice rămân în subordinea statului.
În luna mai a anului care a trecut, eforturile depuse de municipalitatea Nanjing pentru desfiinţarea monopolului de stat în serviciile publice a devenit una din preocupările de interes public.
Xue Lequn, directorul Oficiului serviciilor publice din Nanjing, a spus că în viitorii patru ani, Nanjing a prevăzut să investească 10 milioane yuani în servicii publice şi că statul nu va trebui să fie investitorul principal. În schimb, el va dirija fondurile provenite de la investitorii străini sau de la cei interni către serviciile din acest sector. Mai mult, pentru infrastructura serviciilor mai puţin aducătoare de profit, fondurile vor proveni cu prioritate de la stat şi din fondurile comunitare.
Dl. Xue a mai arătat că în privinţa investiţiilor de stat, acestea vor fi cu hotărâre eliminate din câteva domenii ale serviciilor publice, în scopul privatizării în ansamblu a acestui sector.

Realizarea beneficiului reciproc
În mod obişnuit, cea mai mare parte a oraşelor se plâng de lipsa fondurilor destinate infrastructurii serviciilor publice, datorită subvenţiilor reduse de la buget alocate acestui sector. Nivelul scăzut al concurenţei, consecinţă firească a actualului sistem, a agravat şi mai mult situaţia. Drept urmare, reabilitarea serviciilor publice a rămas mult în urma celorlalte sectoare.
„Dacă funcţionarea şi construcţia serviciilor publice vor fi încredinţate unor întreprinderi de profil pentru o anumită perioadă de timp, s-ar rezolva această problemă“, a declarat Li Dongxu.
Conducerea municipalităţii Nanjing, a afirmat Xue Lequn, dispune de mai puţin de 300 milioane yuani, subvenţii bugetare pe an, pentru asigurarea serviciilor publice. Dacă ar fi să se rezume doar la aceste fonduri pentru tratarea celor 1,19 milioane tone de ape reziduale,  ar fi necesar un interval de timp de zece ani. Prin introducerea fondurilor private, obiectivul amintit s-ar putea realiza într-un interval de timp mult mai scurt.
În fapt, restructurarea este mai importantă decât atragerea de investiţii. Dl. Xue a remarcat c㠄prin colaborarea cu investitorii străini putem să învăţăm din experienţa lor managerială şi din tehnologiile lor, să îmbinăm sistemul nostru mo-dern cooperatist şi să creştem astfel puterea noastră competitivă“.
Nu profitul nostru este scopul serviciilor publice, a spus Yang Jinjun, dar proiectele care nu aduc profit nu sunt atrăgătoare pentru investitorii străini. Astfel încât, stabilirea unui sistem de preţuri care să poată fi acceptate atât de stat, cât şi de întreprinderi şi populaţie, ar fi cheia soluţionării acestei probleme.
În acest scop, oraşul Shenzhen a stabilit un prag scăzut al profiturilor pentru întreprinderile cu capital străin, oferindu-le o gamă largă de mijloace pentru realizarea de profituri.
Ţinând seama atât de rata dobânzii, cât şi de politica statului, conducerea din Nanjing a stabilit rata profitului pentru investitorii străini sub 10%, iar cea pentru investitorii interni sub 8%.
Odată cu introducerea investiţiilor străine şi a celor din sectorul privat în construcţia şi funcţionarea serviciilor publice, dependenţa acestui sector de subvenţiile statului se vor diminua apreciabil, ceea ce va conduce la reducerea fiscalităţii. Odată cu introducerea sistemului concurenţial, cetăţenii vor fi în măsură să beneficieze de servicii publice mai bune şi la un preţ mai mic, cum  a ţinut să remarce dl. Xue Lequn.

Întărirea controlului
„Influxul de capital privat şi străin va conduce la creşterea concurenţei în domeniul construcţiilor şi funcţionării infrastructurii serviciilor publice. Statul va continua să-şi asume protecţia cetăţenilor, prin îmbunătăţirea calităţii serviciilor şi prevenirea tendinţei întreprinderilor de a nu ţine seama de interesul general, în bătălia lor pentru realizarea de profituri cât mai mari“, a remarcat Huang Taiyan.
Li Dongxu a subliniat, la rândul său, că în procesul privatizării serviciilor publice, statul va continua să intensifice analizarea şi controlul acestui sector. Pentru fiecare din cele opt compartimente din sectorul serviciilor publice deschise privatizării în Shenzhen, forurile competente au formulat un cod de reglementări privind analiza şi controlul acestui sector.
Întreprinderile au datoria să respecte reglementările la care şi-au dat acordul prin semnarea contractului. Statul poate amâna execuţia contractului sau chiar rezilia  contractul dacă firma respectivă ridică în mod arbitrar preţurile. Dacă preţurile urmează să crească, respectiva companie are obligaţia să se adreseze autorităţilor statului pentru obţinerea aprobării. Preţurile trebuie să fie stabilite în funcţie de cerinţele pieţei. Înainte de organizarea unei licitaţii, statul va verifica costurile pentru construcţie şi funcţionare, va organiza audieri asupra preţurilor, va conduce un audit şi va calcula, în final, costul. Statului îi revine, de asemenea, dreptul de control asupra părţii de profit din investiţii.
Xue Lequn a spus că distribuţia, serviciile şi siguranţa în exploatare reprezintă primele obligaţii pentru întreprinderile  angajate în furnizarea apei şi gazelor, întrucât dereglarea acestor servicii pot pune în pericol viaţa cetăţenilor. Fiecare serviciu public va trebui să dispună de un plan care să garanteze continuitatea serviciilor, iar cele care vor încălca reglementările vor fi drastic penalizate, a ţinut să sublineze dl. Xue Lequn.



INDUSTRIA TURISMULUI ÎŞI DESCHIDE LARG PORŢILE CĂTRE LUMEA DIN AFARĂ

Cu un potenţial economic uriaş, industria de turism permite în prezent companiilor internaţionale să funcţioneze alături de cele chineze.

Cu ocazia vacanţei de Ziua Naţională a Chinei, Cheng Tiesheng, un fermier de 58 de ani din provincia Sichuan a vizitat oraşul Beijing. Văzând aglomeraţia din piaţa Tienanmen, acesta a spus emoţionat: „Am vizitat oraşul Beijing pe când eram un tânăr  fermier fruntaş, iar statul mi-a plătit toate cheltuielile de transport, masă şi cazare. Nu mi-aş fi închipuit niciodată că pe aici vor trece mii de turişti şi vor vizita piaţa Tienanmen pe propria cheltuială!“.
Ceea ce îl surprinde pe Cheng şi mai mult este faptul că locul său de baştină, situat într-o zonă îndepărtată pe cursul superior al fluviului Yangtze, a devenit unul dintre cele mai cunoscute şi pitoreşti locuri pentru turiştii chinezi şi străini. Cu rucsacul în spate, străinii lasă în urmă satul sau rămân câteva zile în casele localnicilor pentru a învăţa limba chineză. China atrage turişti din toată lumea datorită faptului că are un potenţial turistic foarte bogat.
Încă de la începutul anilor ’80, industria de turism s-a dezvoltat în mod continuu şi a devenit un sector important al economiei, atrăgând astfel atenţia unui număr din ce în ce mai mare de întreprinderi străine. După ce a devenit membră a Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), China a grăbit deschiderea acestui sector, prin eliminarea reglementărilor care blocau investiţiile străine.
„În conformitate cu obligaţiile pe care China şi le-a asumat odată cu intrarea în OMC, agenţiile străine de turism pot deţine acţiuni în pachet majoritar, începând cu anul 2003 şi vor avea dreptul să înfiinţeze agenţii de turism proprii începând din anul 2005. Cu toate acestea, Administraţia Naţională de Turism din China a început deja să permită agenţiilor de turism internaţionale să deţină acţiuni în pachet majoritar şi să înfiinţeze în scop experimental agenţii de turism străine - toate acestea cu scopul de a accelera deschiderea acestui sector“, a spus Wei Xiaoan, şeful Departamentului de planificare şi finanţe în administraţia actuală.

O piaţă turistică
cu un mare potenţial
După 20 de ani, timp în care industria de turism din China s-a dezvoltat într-un ritm rapid, elaborând o strategie de dezvoltare care are în vedere atât turismul autohton, cât şi cel străin, inclusiv turiştii chinezi care călătoresc în străinătate.
Profiturile rezultate din activităţi de tip turistic au ajuns în 2001 la 17,8 miliarde de dolari, cu 9,7% mai mult decât în anul precedent, depăşind astfel ţări ca Germania sau Marea Britanie. Având un procent de 3,8% din piaţa mondială, China se situează pe locul cinci, după Statele Unite, Spania, Franţa şi Italia. Numărul de turişti străini a fost de 33,2 milioane, cu 6,2% mai mult decât în 2000. Veniturile rezultate din turismul intern au ajuns la 352,2 miliarde de yuani, marcând astfel o creştere de 10,9% faţa de anul precedent; veniturile rezultate din servicii de turism au atins 499,5 miliarde de yuani, cu 10,5% mai mult, iar rata de creştere a depăşit-o pe cea a economiei naţionale cu 3,2%.
Un oficial care lucrează în domeniu a prevăzut transformarea Chinei dintr-un gigant asiatic al turismului într-o mare forţă internaţională. Numărul turiştilor străini care vor vizita China se estimează a fi de 135-145 de milioane, venitul realizat din schimburi valutare va atinge o cifră între 52 şi 75 miliarde dolari; venitul rezultat din turismul intern se va situa între 1,9-2,7 trilioane de yuani. Venitul global rezultat astfel din turism va depăşi 3,3 trilioane de yuani şi va reprezenta 8% din întregul PIB. Până atunci, China va deveni în plan turistic, una din cele mai puternice ţări din lume.
La sărbătorirea Zilei Mondiale a Turismului care s-a ţinut la Yinchuan, capitala regiunii autonome Ningxia Hui, purtătorul de cuvânt al Organizaţiei Mondiale a Turismului a menţionat faptul că dezvoltarea susţinută a industriei chineze de turism din ultima decadă depăşeşte toate aşteptările. Din rândul ţărilor asiatice, China a atras în anul 2002 cel mai mare număr de vizitatori. Organizaţia Mondială a Turismului a prevăzut faptul că în anul 2020 China va fi una din destinaţiile preferate de turiştii străini, depăşind, în ceea ce priveşte numărul lor, ţări cu o tradiţie bogată în turism, cum sunt Franţa, Spania sau Statele Unite.

Accelerarea deschiderii
către exterior
Dat fiind faptul că este unul dintre sectoarele deschise recent către exterior, investitorii străini în sectorul turistic se bucură de o atenţie deosebită. În ultimii 20 de ani, acest sector a folosit în total 20 miliarde de dolari din investiţii străine, depăşind cu 50% investiţiile interne în acest sector. Proporţia este următoarea: hoteluri, 15 miliarde de dolari; locuri de vacanţă, 2 miliarde de dolari; amenajarea peisajului, 1 miliard de dolari; vile şi apartamente de vacanţă, 2 miliarde de dolari. Totuşi, numărul restrâns de măsuri menite să încurajeze turismul, ca şi numeroasele formalităţi au blocat investiţiile străine în China. În perioada următoare însă, guvernul chinez a considerat sectorul turismului un sector-cheie şi a oferit sprijin pentru dezvoltarea acestuia. În 1998, guvernul central a declarat industria turismului ca una din noile industrii de importanţă capitală în economia ţării, împreună cu construcţia imobiliară şi industria informaticii.
În China, există 12 staţiuni turistice de nivel naţional şi 100 de staţiuni de nivel provincial, care se bucură de regim preferenţial privind impozitele şi operaţiile de import şi export. Administraţia Naţională a Turismului din China a propus 43 de programe turistice cu dezvoltare prioritară şi un număr de 433 proiecte de licitaţie pentru investiţii străine, evaluate la peste 80 miliarde de yuani.
Mai mult de 20 de provincii chineze, în special 10 provincii şi regiuni din vestul ţării, consideră turismul un sector-cheie, care beneficiază de sprijin şi regim preferenţial în vederea dezvoltării lui.
Competiţia la care a participat oraşul Beijing pentru a fi gazda Jocurilor Olimpice din 2008 şi care s-a încheiat în favoarea lui, va influenţa, de asemenea, în mare măsură industria turismului, atât la nivelul capitalei Beijing, cât şi la nivelul întregii ţări. Yu Changjiang, directorul Administraţiei turistice din Beijing, a preconizat că industria turistică a oraşului Beijing va câştiga 4,7 miliarde de dolari în 2008. El a mai spus că oraşul Beijing va avea astfel ocazia de a atrage investiţii străine şi va permite investitorilor străini să intre pe piaţa industriei de turism pentru a înfiinţa propriile agenţii.
Zhang Jianzhong, şeful Departamentului de politică şi drept din Administraţia naţională a turismului a spus că statul îşi va intensifica eforturile pentru accelerarea deschiderii către exterior, potrivit obligaţiilor asumate odată cu aderarea la OMC. Măsurile de ordin practic sunt cele care urmează:
• Accelerarea investiţiilor străine în industria serviciilor de turism sub forma societăţilor pe acţiuni sau a celor private; atragerea unor binecunoscute agenţii de turism străine, cele care au deja o bună reputaţie şi experienţă în organizare; diminuarea treptată a graniţelor geografice în investiţiile de pe piaţa agenţiilor de turism din China.
• Coordonarea şi standardizarea formalităţilor şi a principiilor care privesc programele de investiţii în turism, aprobarea de legi şi reglementări, simplificarea formalităţilor şi a standardelor de admitere, respectarea principiilor deschiderii, corectitudinii şi dreptăţii.
• Perfectarea sistemului de dirijare a investiţiilor în turism, ajutorarea tuturor localităţilor şi cu precădere a celor din vestul ţării, planificarea ştiinţifică a programelor turistice susţinute prin investiţii străine; introducerea unei liste de industrii cu profit pentru investitorii străini.
• Desăvârşirea reformei structurale, aprobarea sistemului de funcţionare şi conducere, îmbunătăţirea calităţii serviciilor, înfiinţarea unor industrii noi cu creştere economică rapidă, introducerea la timp a unor noi programe de investiţii; deschiderea continuă a industriei turismului în acord cu tendinţele internaţionale de dezvoltare şi cu cererea pe piaţă.

Agenţiile de turism
străine
În ultimii ani, mai ales după aderarea Chinei la OMC, au fost ridicate restricţiile impuse industriei turismului, şi drept urmare, societăţile de turism străine au început să pătrundă pe piaţa de turism chineză.
La 6 decembrie, anul trecut, China Comfort Travel Co. Ltd., împreună cu Rosenbluth Business Travel, a treia mare companie de turism din Statele Unite, au semnat un contract, înfiinţând astfel Rosenbluth-Comfort Business Travel, o companie cu capital mixt. Ceea ce constituie obiectul de afaceri al acestei companii este prestarea de servicii în calitate de partener strategic al altor companii, de a folosi în mod corespunzător resursele prin administrarea acestor companii, de a manevra cheltuielile de călătorie şi grupul de turişti, de a oferi clienţilor un serviciu non-stop de vamă. Această companie le poate ajuta pe celelalte să exercite un control eficient asupra preţurilor pe care le practică, să economisească cheltuielile de călătorie şi să ofere celor care le administrează date şi analize complete şi sistematizate.
BTG Accor Travel, o întreprindere cu capital mixt înfiinţată în 2001, a fost înfiinţată de BTG International Travel & Tour and Accor din Franţa. Chang Hongan, directorul general al acestei companii a spus: „Vom începe să înfiinţăm filiale ale acestei companii în toată ţara. Cooperăm, de asemenea, cu alte companii de profil din Beijing, şi mă refer aici şi la companiile de transport public; suntem gata să aducem pe piaţă produse noi, diferite de cele deja existente“.
La 28 ianuarie, American Express şi biroul central al companiei China International Travel Service (CITS) au înfiinţat compania mixtă CITS American Express Travel Service Ltd. - prima companie mixtă creată după intrarea Chinei în OMC. Această companie va oferi companiilor de turism străine, regionale şi autohtone, servicii de organizare a călătoriilor de afaceri, vize, rezervări de bilete, locuri de cazare şi organizarea diverselor întruniri. Această companie poate fi considerată o companie deschizătoare de drumuri în acest domeniu. Se preconizează o creştere rapidă a turismului de afaceri după intrarea Chinei în OMC. Cheltuielile în călătorii de afaceri au atins 4 miliarde de dolari în fiecare an, ajungând astfel să însumeze 17% din totalul cheltuielilor pentru călătorii efectuate în întreaga Asie.
Biroul de informaţii al Comisiei de Administraţie în domeniul turistic al Municipiului Shanghai a anunţat că agenţiile de turism străine clasate în topul primelor zece agenţii din Statele Unite, Japonia şi Europa au început deja să pătrundă pe piaţa chineză, înfiinţând agenţii de turism străine sau mixte în Shanghai. Acest fapt a avut loc cu trei ani mai devreme decât era stabilit prin programul asumat de China odată cu hotărârea de aderare în OMC.



UN MARTOR AL SCHIMBĂRILOR
Li Xia

“Când am sosit pentru prima dată la Beijing, cu 30 de ani în urmă, nu vedeai aproape nici o maşină pe străzile oraşului. Astăzi, când stau şi privesc de pe treptele Palatului Parlamentului simt că am asistat şi eu la schimbările profunde care au avut loc în aceşti 30 de ani“, a spus Henry Kissinger, fost secretar de stat al Statelor Unite, la deschiderea celui de-al XVI-lea Congres al Partidului Comunist Chinez.
Din anul 1978, anul când China a adoptat politica de reformă şi deschidere, au avut loc multe schimbări majore. Odată rezolvată problema locuinţelor, a hranei şi a articolelor de îmbrăcăminte pentru cei 1,3 miliarde de oameni, guvernul oferă acum oamenilor posibilitatea de a progresa şi din punct de vedere intelectual. Un număr tot mai mare de cetăţeni chinezi de toate condiţiile şi-au făcut o carieră. Ei sunt cei care duc mereu mai departe schimbările prin care trece China. Cei despre care vom vorbi în continuare, şi care au participat în calitate de delegaţi la cel de-al XVI-lea Congres al Partidului Comunist Chinez ţinut în luna noiembrie anul trecut, se constituie într-un exemplu în acest sens.
Qiu Jibao nu a putut urma liceul pentru că familia sa nu-şi permitea această cheltuială. Aceasta s-a întâmplat în 1976, pe când băiatul avea 14 ani. „Revoluţia cultural㓠care s-a desfăşurat timp de 10 ani se încheiase, dar mai erau încă doi ani până la adoptarea politicii de reformă şi deschidere în China. Pentru că nu putea să meargă la şcoală, Qiu Jibao şi-a cumpărat o bicicletă veche cu care ducea oameni dintr-un sat în altul, câştigând astfel 0,3-0,5 yuani la fiecare călătorie. Aceasta a fost prima sa încercare de a face afaceri; banii pe care-i câştiga îi dădea părinţilor pentru a ajuta în acest fel la întreţinerea întregii familii. Din păcate, nici aceasta nu a durat prea mult, sub pretextul că activitatea constituia o „rămăşiţă a capitalismului“, iar vechea bicicletă i-a fost confiscată. La vremea respectivă, sistemul comunelor populare, care dispunea de toate mijloacele de producţie, era încă foarte puternic în zonele rurale din China. Afacerile pe cont propriu au fost considerate capitaliste la vremea respectivă şi apoi interzise.
Spre mirarea şi bucuria lui Qiu Jibao, la zece ani de la aceste evenimente, el a devenit proprietarul unei fabrici de maşini de cusut.  Acest lucru a fost posibil numai ca urmare a adoptării de către China a politicii de reformă şi deschidere.
Ca mulţi alţii din provincia Zhejiang, după ce „moştenirea capitalist㓠i-a fost luată, Qiu Jibao a călătorit mai mult de 1.000 de kilometri spre China de nord-est, parte a ţării în care şi-a câştigat traiul reparând încălţăminte.
Începând cu anul 1979, nu a mai fost considerată ilegală munca pe cont propriu; în acelaşi an Qiu Jibao, împreună cu partenerii săi din provincia Zhejiang, s-a întors acasă în Taizhou. În Zhejiang este o tradiţie, ca agricultorii să mai înveţe şi altceva în afară de munca câmpului, ca de pildă să facă cărămizi sau lucrări de tâmplărie. Ca un omagiu adus clasei muncitoare, Qiu a hotărât să înveţe mecanică. Un an mai târziu el a înfiinţat o mică fabrică unde producea părţi componente pentru maşini de cusut; acestea erau vândute apoi fabricilor de maşini de cusut. La începutul anilor 1980, China era încă o ţară săracă, iar cele trei „lucruri de baz㓠ale unui om erau maşina de cusut, ceasul de mână şi bicicleta; acestea simbolizau bunăstarea. Aceste articole nu puteau fi cumpărate decât în momentul când strângeai suficiente cupoane. Acesta este şi motivul pentru care fabrica lui Qiu Jibao şi altele au rezistat.
În mai puţin de trei ani, industria chineză s-a dezvoltat într-un ritm foarte rapid datorită politicii de reformă şi deschidere. Unul dintre efectele negative, şi aceasta l-a afectat în mod direct şi pe Qiu Jibao, a fost faptul că micile întreprinderi dădeau faliment una după alta. „Aveam mulţi muncitori, iar dacă fabrica dădea faliment, toţi rămâneau fără lucru.“ Ca urmare, Qiu Jibao a decis să-şi transforme mica fabrică într-o fabrică de maşini de cusut, iar în anul 1985 el a început producţia.
Marea problemă cu care  se confrunta acum Qiu Jibao era marketingul. La începutul anilor 1980, consumatorii nu aveau încredere decât în produsele fabricate de întreprinderile de stat din Shanghai. Dat fiind faptul că nu putea pătrunde pe piaţă, Qiu Jibao a început să poarte negocieri cu o firmă din Shanghai pentru a înfiinţa o firmă mixtă. Produsele sale au luat astfel o nouă marcă; perspective promiţătoare se anunţau pentru Qiu şi fabrica sa.
Concurenţa şi dezvoltarea în adevăratul sens al cuvântului, nu au început să existe decât după anul 1989, atunci când economia de pi